Obstrucţia trompelor uterine

Obstrucţia trompelor uterine este o cauză a infertilităţii

Trompele uterine sunt două tuburi subţiri aflate de o parte şi de cealaltă a uterului, ce conduc ovulul matur către cavitatea uterină. Atunci când trompele uterine sunt înfundate, fecundarea ovulelor de către spermatozoizi devine imposibilă. Această afecţiune se numeşte obstrucţia trompelor uterine şi este una dintre principalele cauze ale infertilităţii.

Ştiai că 40% din cazurile de infertilitate se datorează obstrucţiei trompelor uterine?

Principalele cauze ale obstrucţiei trompelor uterine sunt:
• bolile cu transmitere sexuală, cum ar fi Clamidioza sau Gonoreea;
• infecţiile uterine apărute după o întrerupere de sarcină sau după un avort spontan;
• adeziunile rezultate în urma unor intervenţii chirurgicale la nivel abdominal sau pelvin;
• sterilizarea chirurgicală prin obstrucţia trompelor uterine la cerere;
• endometrioza, se produce atunci când endometrul se dezvoltă şi în afara uterului şi poate determina înfundarea trompelor uterine deoarece ţesutul nou format poate comprima diametrul acestora;
• bolile inflamatorii pelvine;
• aplicarea defectuoasă a steriletului, ce poate produce o infecţie care implică şi trompa;

Este bine de ştiut că trompele pot fi blocate total sau parţial. Acest lucru poate creşte riscul de a dezvolta o sarcină în trompele uterine, cunoscută şi sub denumirea de sarcină extrauterină.

Nu există simptome ale obstrucţiei trompelor uterine. Prin urmare, dificultatea de a obţine o sarcină este singurul indicator al acestei afecţiuni, atunci când este asociat cu unul dintre factorii de risc menţionaţi.

Atunci când se doreşte diagnosticarea acestei afecţiuni, pentru început se apelează la metode neinvazive, cum ar fi:
• efectuarea unui set de analize de sânge care să excludă o posibilă dereglare hormonală;
• indentificarea anticorpilor anti-chlamydia, dacă aceştia sunt prezenţi;
• ecografie care poate identifica prezenţa hidrosalpinxului, o afecţiune particulară în care trompele uterine sunt blocate de o cantitate mare de fluid;

Dacă metodele neinvazive nu dau rezultat, se impune realizarea Histerosalpingografiei (HSG), procedura invazivă efectuată atunci când se suspectează o problemă a trompelor uterine. Se face după o perioadă de 2-5 zile de la terminarea menstruaţiei şi nu impune spitalizare mai mare de o zi. Pentru realizarea acestei proceduri este necesară injectarea unei substanţe radioopace în uter, urmată de efectuarea unor radiografii.

• Cu ajutorul Histerosalpingografiei se pot identifica aderenţe fibroase (cicatrizări), blocarea trompelor uterine în cazul unor infecţii sau mase tumorale la nivelul uterului (polipi, fibroame).
• Această procedură prezintă numeroase beneficii, cum ar fi faptul că este o metodă minim invazivă ce nu implică riscuri mari, doza de radiaţii X nu afectează într-o mare măsură organismul, iar în timpul procedurii pot fi deschise trompele uterine blocate anterior.
• Printre riscuri se numără apariţia reacţiilor adverse, cum ar fi vărsături, crampe sau dureri abdominale. Este bine de ştiut că Histerosalpingografia nu se poate realiza în timpul sarcinii, din pricina radiaţiilor efectuate şi nu este indicată atunci când pacienta are o boală inflamatorie pelvină sau o boală cu transmitere sexuală.

O altă metodă este Histerosonografia, un procedeu minim invaziv, monitorizat ecografic, de testare a permeabilitatii trompelor uterine si evaluare a cavitatii uterine, folosind o solutie salina. Aceasta metoda de investigatie poate inlocui histerosalpingografia si substanta iodata de contrast, fiind o interventie mai putin traumatizanta pentru pacienta. Histerosonografia se realizează în primele două săptămâni ale ciclului menstrual, mai precis din ziua 8 până în ziua 13 si nu se impune spitalizare.

• Cu ajutorul Histerosonografiei se poate identifica atrofia mucoasei endometriale, polipi uterine, fibroame uterine, mase de ţesut malign (canceros), precum şi varice pelvine şi anevrisme.
• Printre beneficii putem menţiona enumera faptul că pacienta participă în mod real fiind prezentă la întregul process ecografic, dacă în timpul operaţiei apar dureri, medicul poate opri intervenţia, iar detaliile pe care le obţine medicul ginecolog în urma acestei investigaţii sunt mult mai clare.
• Procedura poate avea efecte secundare temporare, cum ar fi dureri pasagere, sângerări post manevră sau ameţeli, greaţă, vărsături, senzaţie de căldură şi transpiraţii reci.

Conform unor studii, 37% din femeile care au efectuat o Histerosonografie, au rămas însărcinate în mod natural, în decursul unui an după realizarea procedurii.

Tag: Obstrucţia trompelor uterine

Sursa foto

  1. March 29, 2016

    Chiar in urma unui avort spontan nu am mai rămas însărcinată! După Investigați si histrerosalpingografie făcută tot nu am rămas însărcinată! Imi trebuie un tratament sau ce as mai putea face PTR a aduce pe lume un copil!

    • March 29, 2016

      Buna ziua. Va astept la consult cu toate analizele si, apoi, vom stabili cauza infertilitatii.

Write a comment:

*

Your email address will not be published.

Site optimizat de Seopack.ro

2016 © Copyright - Fertilia, Clinica Fertilizare in Vitro

Urgente medicale        +4 021.311.22.11