Fibromul uterin

polipul uterin

Fibromul uterin. Nu împiedică sarcina. Dar se operează înainte de sarcină așa numitele fibroame submucoase. Cele care afectează cavitatea uterină, adică locul în care se va dezvolta sarcina.

Fibromul submucos, ca un sterilet

Fibromul submucos, care se dezvoltă așadar în interiorul cavității uterine, acționează ca un sterilet și scade posibilitatea ca embrionul sa se nideze, să se lipească de uter și să-și înceapă dezvoltarea. Se operează înainte de a planifica o sarcină.

Fibromul subseros, se operează după 6 cm

Fibromul subseros este localizat pe suprafața uterului și va deforma cavitatea uterină sau va crește spre intestine. La acest tip de fibrom, poate apărea sarcina. Operația se face după de formațiunea este mai mare de 6 cm.

Fibromul uterin. Se cunosc patru tipuri de fibrom:

  • fibrom submucos – localizat așadar spre cavitatea uterină, se dezvoltă în cavitatea interioară a uterului. Are ca simptome de bază sângerarile prelungite în timpul menstruaţiei, infertilitate și dificultăţi în menţinerea unei sarcini
  • fibrom intramural – localizat în grosimea miometrului, adică a mușchiului uterului. Simptomele asociate fibromului intramural sunt: presiune și durere pelvină, sângerări abundente în timpul menstruaţiei, dureri de spate, tulburări urinare și digestive, infertilitate și complicaţii în timpul sarcinii.
  • fibrom subseros – localizat spre suprafața uterului, în exteriorul uterului. Generează probleme la nivelul vezicii urinare sau a rectului, în funcţie de zona în care se dezvoltă.
  • fibrom pediculat  -este un fibrom mobil cu tendință de torsiune. Atunci când fibromul subseros este legat de uter printr-un cordon vascularizat (diagosticându-se, astfel, sub denumirea de fibrom subseros pediculat), acesta poate prezenta riscul de răsucire, provocând dureri abdominale intense.

Iar în privința dimensiunii:

  • mici ( > 1 cm pana la 5 cm)
  • medii ( 5 cm pana la aprox 10 cm)
  • mari (10cm+)

 

Fibromul uterin. De ce nu recomandăm embolizarea?

Embolizare înseamnă manevra prin care se astupa cu o substanță vasele care formeaza fibromul. Se urmărește astfel scăderea vascularizației și distrugerea fibromului.

”Dar vasele intrauterine formează o rețea, separat de fibrom. Dacă introducem substanțe, acestea pot să afecteaze și alte vase, sarcina poate fi afectată. Pare că am injectat într-un vas care hrănește fibromul, dar efectul substanței e la distanță, spre endomentru (mucoasa care tapetează în interior uterul și se elimină la menstruație) sau spre peretele uterin. Și, atunci, o eventuală embolizare poate afecta multe dintre vasele esențiale pentru acest organ, care trebuie să ducă o sarcină”, spune dr. Ruxandra Dumitrescu, medic primar ginecolog.