Fumatul în sarcină determină modificările genelor

infertilitatea feminina

Epigenetica studiază ce gene se activeaza sau se dezactivează în functie de factorii de mediu. Fumatul din timpul sarcinii induce fătului modificări epigenetice, care îl predispun în viața adultă la obezitate, diabet sau boli cardiovasculare.

 

Celula umană are 23 de perechi de cromozomi.

  • La capătul cromozomilor, exist telomeri. Sunt un fel de capace proteice și reprezintă markeri ai îmbătrânirii şi sănătăţii generale. De fiecare dată când o celulă se divide, se pierde un număr mic de telomeri, astfel încât aceştia se scurtează odată cu înaintarea în vârstă. Odată cu diminuarea importantă a telomerilor, cromozomul își pierde stabilitatea. 
  • Cromozomii sunt formați din gene
  • Genele conțin ADN-ul. Toate instrucțiunile necesare pentru direcționarea activităților celulei sunt cuprinse în ADN (acidul dezoxiribonucleic).
  • ADN-ul uman este format din circa 3 miliarde de baze azotate, abreviate cu A, C, G și T. Ordonarea acestor baze determină… instrucțiunile de viață. Ne place sau nu suntem biologie, chimie și fiizică. În cele 3 miliarde de baze azotate, există aproximativ 20 000 de gene.

 

Epigenetica studiază mecanismelor biologice, care pornesc sau stopează expresia genelor. Cum traducem informația?

 

De ce să nu fumați în sarcină?

 

Mediul poate dermina unele gene să devină inactive sau, dimpotrivă, să le activeze. 

  • Până acum se știe că obezitatea, fumatul și poluarea produc modicări negative în gene. Este unul dintre motivele pentru care nu trebuie să fumați activ ori pasiv în sarcină.
  • Activitatea fizică regulată produce modificări epigenetice pozitive, asociate cu creșterea speranței de viață. Activitatea fizică este încurajată în sarcină.